CRONICI DIN GERULIA & STIRI FIERBINTI din TREBUCI

August 19, 2012

Neagu Djuvara-omagiu pentru un bătrăn sapient

Filed under: Uncategorized — mihaibeltechi @ 1:12 pm

Ieri, profesorul Neagu Djuvara a implinit 96 de ani. Noi ii uram inca multi ani santaosi si fericiti asteptand sa ne lumineze asa cum a facut-o pana acum. Neagu Djuvara este un istoric, diplomat, filozof, jurnalist si romancier român. Profesorul Djuvara  s-a nascut in 1916 la Bucuresti intr-o familie aristocratica de origine aromana. Tatăl său, Marcel Djuvara, şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, a murit capitan de Geniu în armata română în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Gradişteanu, mama sa, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni. Neagu Djuvara şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, cănd comuniştii preiau şi Externele. În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică, la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, obţine doctoratul de stat (docenţa) la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris După revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991 în 1998, profesor – asociat la Universitatea din Bucureşti. Pentru o biografie mai detaliata, aici.

Cand se vorbeste despre intelectualitatea romaneasca in zilele noastre, vitrina este intodeauna compusa din Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu si Horia-Roman Patapievici, etc. Am un mare respect pentru acesti domni, am citit cam tot ce au scris, mi-au pacut  mult o parte din lucrarile lor si mai putin o alta, dar in nici un caz nu poate fi o comparatie intre acesti autentici intelectuali si Neagu Djuvara. Neagu Djuvara face parte din generatia titanilor culturi Romanesti   Eliade-Noica-Cioran. Neagu Djuvara este ultimul titan, afirmat diferit si mai tarziu, dar totusi un titan al culturi romanesti in secolul 20 si inceputul cel de al 21-lea.

Traim intr-o lume care stie sa cuantifice tot inclusiv valoare intelectuala. In domeniile in care Eliade si Djuvara s-au ocupat nimeni din toti intelectuali romani nu a ajuns, inclusiv Iorga. Un autor de beletristica sau teatru sau poezie este judecat prin prizma memoriei in timp si prin editiilor publicate in fiecare generatie. Sa ne intoarcem la cuantificare pentru a demonstra afirmatiile mele. Numai Eliade a fost citat de savantii si academici lumi mai mult decat Djuvara, si nici un altul dintre toti intelectuali romani in afara lor, (trebuie sa subliniez ca din spate vine in forta Lucian Boia.)

Daca am stabilit ordinea, sa vorbim putin si in cateva cuvinte depre opera lui Djuvara. Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas, 1995; Aromânii: istorie, limbă, destin, ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996; O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999 ;Cum s-a născut poporul român, seria Humanitas Junior, 2001 ;Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, 2001 ;De la Vlad Ţepeş la Dracula vampirul, Humanitas, 2003; Există istorie adevarată?, Humanitas, 2004; Thocomerius – Negru Voda. Un voivod cuman la începuturile Ţării Româneşti, Humanitas, 2007;Războiul de şaptezeci şi şapte de ani şi premisele hegemoniei americane (1914 – 1991), Humanitas, 2008.

Au fost traduse sau scrise in original, cunoscute si recunoscute international, lucrarile: Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations (“Civilizations and Historical Laws. Essay of Comparative Studies on Civilizations”), Mouton, 1975; Les Aroumians (“The Aromanians”), INALCO, 1989; (“The Aromanians: History, Language, Destiny”), 1996; Les pays roumains entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes au début du XIXe siecle (“The Romanian Lands between Orient and Occident. The Danubian Principalities at the Beginning of the 19th Century”), Publications Orientalistes de France, 1989; Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes au début du XXe siècle (“The Romanian Land between Orient and Occident. The Danubian Principalities at the Beginning of the 20th Century”), Publications orientalistes de France, 1989 
 
Toate studiile lui istorice sunt de o valoare academica serioasa, nimic insa nu se compara cu lucrarea lui de doctorat Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations (“Civilizations and Historical Laws. Essay of Comparative Studies on Civilizations”) tradusa si tiparita la Humanitas in cateva editii sub titlul “Civilizatii si tipare istorice”. Cartea a aparut la Paris in 1975 si a fost distinsa cu premiul de istorie al Academiei Franceze in 1976, cartea a reprezentat la origine o parte din teza de doctorat a profesorului Neagu Djuvara, teza sustinuta la Sorbona, sub conducerea cunoscutului sociolog si filozof Raymond Aron. Putini oameni in lume se pot lauda cu un mentor academic ca  Raymond Aron si nici unul in Romania. Inca mult mai putini oameni se pot lauda ca  Magnum opus al carierei lor  este chiar teza lor de Doctorat.

***

Recenziile Politeia

Civilizatii si tipare istorice – “Civilizatii si tipare istorice”  este o carte importantanu numai pentru ca este scrisa de un istoric roman ci pentru ca este speciala prin  perspectiva multi-dimensionala pe care o propune. Majoritate cartilor de istorie, in special cele plictistoare sunt bidimensionale, un fel de desene egiptene antice care sunt frumoase (uneori) dar lipsite de esenta pe care o rationalizeaza perspectiva. Fara indoiala ca “Civilizatii si tipare istorice” este o carte de istorie, dar este si o carte care se ocupa si de antropologie, filozofie, sociologie, cultura, intr-un cuvant este o carte complexa de o eruditie exceptionala, bazata pe o bibligrafie impresionanta si absolut ne-partizana. Adevarat, o parte din afirmatiile lui Djiuvara nu pot fi probate, sau au fost infirmate de acesti 30 si ceva de ani, nu trebuie sa uitam ca o mare parte din bibliografie face parte din patrimoniul de inceput de secol 20, si totusi cartea este superba. Mai multe puteti citi aici

Thocomerius – Negru Voda. Un voivod cuman la începuturile Ţării Româneşti” este o carticica de istorie, carticica pentru ca are mai putin de 200 de pagini care de fapt ar fi putut fi tiparite intr-o suta. Cartea este dechisa de Djuvara printr-o introducere in care autorul isi  face cunoscute si ideile si parerile referitoare la istoriografia romaneasca a secolelor XIX si XX. Djuvara nu este deloc virulent sau acustic, el este numai modest si puncteaza cu exactitate toate bolile de care a suferit aceasta istoriografie, grandomania protocronista. Justificabila (poate) in perioada lui Iorga, care a incercat un demers pentru stabilirea unei constiinte nationale si pana la caricaturile istorice si plastografia pe timpul comunismului ceausist, care a incercat sa rescrie o istorie  corespunzatoare viselor unui cizmar din Scornicesti. Mai multe puteti citi, aici

Intre Orient si Occident. Sub titlul sau complet, “Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne” este inca o carte in serialul nostru dedicat Profesorului Neagu Djuvara. De aceasta data vom discuta o carte putin mai complexa decat ultima, care era de fapt un rezumat istoric. Asa cum zice Djuvara aceasta carte nu este destinata romanilor – dupa cum subliniaza autorul in prefata la editia romaneasca, ci occidentalilor care “in general – chiar si in sferele cele mai culte – nu stiu aproape nimic despre trecutul tarii noastre“ –, dar ale carei nuantari lirice si penelari nostalgice nu pot fi surprinse decit de cel ce respira inca atmosfera dens-orientala a meleagurilor bizantine. Aplicarea perspectivei Noii Scoli (Scoala Analelor despre care am mai vorbi) istorice franceze – constituirea semnificatiilor nu pornind de la concepte generale, ci de la indecidabilitatea faptului simplu, cotidian – construieste un “roman“ al secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea in tarile romane in care obiectul atentiei este in continua miscare, in care istoria nu se constituie ca o forta suprapersonala ce impune directie si sens multitudinii de evenimente, ci este insasi pluralitatea si dinamica realului. Mai multe puteti citi, aici

Amintiri din pribegie. Amintiri din pribegie (1948-1990) a lui Neagu Djuvara este o carte de memorii, al carei titlu este, dupa cum precizeaza autorul, “o pastisa a titlului cartii lui Ion Ghica, “Amintiri din pribegia dupa 1948”. Djuvara iese din randurile cartii  ca om dezinvolt, care povesteste simplu, cu nonsalanta si amuzament amar intamplarile din viata sa, fericite si nefericite, presarate cu bucurii mai mari sau mai mici ca la “casa omului”. Intreaga lui existenta a fost un sir de aventuri din cele mai variate si absolut fascinante pentru cititor. Cartea este de fapt un “film.” Un film cu urcusuri si coborasuri redate intr-o limba simpla pe care o iubesti din prima pagina si pana la sfarsitul cartii. Mai multe puteti citi aici

O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Si aceasta  carte a lui Djuvara este o carte minora dar importanta. Nu stiu de ce editura sau autorul au ales acest nume, in orice caz cartea este pentru toate varstele in special pentru cei care nu cunosc o istorie a Romanilor post-comunista. Cartea este de fapt un rezumat istoric al romanilor care incepe cu Geto-Dacii si se termina la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Cartea este scrisa concis, insa dezbate extrem de coerent si eficient problemele esentiale. Poate nu va satisface un iubitor de istorie care doreste sa cunoasca toate detaliile, dar inca o data este o desfasurare istorica adevarata, cu explicatii scurte, fara minciunile si miturile false cu care am fost obisnuiti. Cartea, asa cum sustine autorul, nu este o carte stricto-sensu a romanilor, pentru ca romanii nu au crescut in sera. Djuvara descrie putin si pe vecinii nostri si interactiunea dintre ei si noi, fara a demoniza pe nimeni si fara a idealiza pe nimeni, strict si obiectiv. Mai multe puteti citi aici

http://theophylepoliteia.wordpress.com/2012/08/19/omagiu-pentru-un-batran-sapient/

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Humanitas s-a rebranduit iar angajații își iau tălpășița

    Azi am vorbit cu un prieten de-al meu, angajat al librăriei Humanitas de la Romană din 2008. Mâine e ultima lui zi de lucru acolo pentru că în urmă cu o săptămână el alături de alti librari mai vechi și-au depus demisiile. L-am întrebat dacă îl deranjează că acum servește și clienții. Nu știu de ce mi-a venit prin cap o asemenea întrebare că doar știam bine cunoscându-l pe el că nu ăsta ar fi fost motivul. Evident că a răspuns negativ.

    Ce l-a determinat să ia decizia asta nu a fost faptul că au transformat un librar într-un chelner ci că de la 1200 ron salariu în mână plus bonuri de masă pe care îl avea un angajat acolo, a scăzut la 900 de ron fără bonuri. Probabil s-au gândit că dacă ăia de la Cărturești pot cu 800 de ce și-ar lăfăi Humanitasul librarii?

    http://questioare.com/humanitas-s-a-rebranduit-iar-angajatii-isi-iau-talpasita/

    Petiție împotriva S.C. Librariile Humanitas S.A.

    OBIECT PETIȚIE:

    Nerespectarea contractelor de muncă cu angajații librari de către S.C. Librariile Humanitas S.A. și atentarea la demnitatea meseriei de librar

    https://www.facebook.com/events/102886936524929/

    Comentariu de Ecsp Soc — August 20, 2012 @ 9:46 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: