CRONICI DIN GERULIA & STIRI FIERBINTI din TREBUCI

Decembrie 5, 2011

HOLOCAUSTUL-AFACEREA SECOLULUI

Filed under: Uncategorized — mihaibeltechi @ 7:13 pm

Americanii care se duc dupa cumparaturi ar putea observa ca pe unele pachete este un „K”, pe altele un „U” Incercuit. „K” Inseamna ca produsul a fost aprobat de Comitetul pentru Promovarea Torei, si „U” Inseamna ca a fost aprobat de Uniunea Congregatiilor Evreiesti Ortodoxe. Aceste aprobari se obtin prin sume de bani incorporate In pretul produselor; astfel se ridica impozite suplimentare speciale de la cei care le cumpara, fara stirea lor. In ultimii ani au aparut si un „m” si un „d” mic, care desigur Inseamna alta dijma ridicata de la consumatori pentru furnicile parazite. Dar aceasta este o afacere minuscula, comparativ cu afacerea „holocaustului”.

In 1988, crestinii s’au simtit ofensati de un film In care Hristos este aratat ca un obsedat sexual. Filmul se numeste The Last Temptation of Christ – Ultima Tentatie a lui Hristos, a fost facut de Universal Studios conduse de Lew Wasserman, Sidney Sheinberg, Thomas Pollock, si Irving Azoff, si a fost difuzat de Garth Drabinsky. Ziarul New York Times (proprietari: familia Sulzberger; redactori sefi: Max Frankel, Arthur Gelb, Jack Rosenthal, Leslie Gelb; semnatara articolului: Anna Quindlen; ca si cei de mai sus, toti fp) Ii ia la rost pe toti cei care-au criticat filmul sau au refuzat sa-l vada, pentruca ei „nu accepta ca trebuie sa fie si filme care pun sub semnul Intrebarii credinte Incetatenite, [si vor] sa elimine cartile rele din biblioteci si filmele rele din cinematografe”; astfel de oameni Isi Inchipuie ca e nevoie de cenzura. Cenzura, stie toata lumea, e un lucru rau; trebuie sa existe libertate de cercetare a tuturor credintelor Incetatenite. Dar nu cand e vorba de cercetarea „holocaustului.” Intreg occidentul este inundat de legi, regulamente, programe, institutii si publicatii dedicate impunerii povestii holocaustului. In Germania daca-ti exprimi dorinta de-a examina dovezi esti aruncat In Inchisoare; In Statele Unite, In Florida, este obligatorie Indoctrinarea In scoli cu aceasta poveste. De ce e atata nevoie de impunerea ei? Adevarul n’are nevoie de legi care sa faca ilegal sa-l cercetezi. Raspunsul Il da proverbul nascut In Israel: „There’s no business like shoah business” – cea mai buna afacere e holocaustul; ‘shoah’ Inseamna In ebraica ‘holocaust’. Profesorul W.D. Rubinstein din Australia spunea In Septembrie 1979, „daca holocaustul se dovedeste a fi un mit sionist, se prabuseste cea mai puternica arma din arsenalul Israelului”.1 Recent, rabinul-sef al Angliei, Lord Immanuel Jakobovits, si-a exprimat parerea ca holocaustul a devenit o afacere foarte grasa – si el deplange acest lucru.2

Aceasta arma nu e o idee recenta. In 1919, guvernatorul New York-ului Martin Glynn a tinut o cuvantare In Albany In care a vorbit pe larg despre „holocaustul a 6 milioane de barbati si femei evrei” care au murit In timpul primului razboi mondial din cauza „tiraniei teribile a razboiului si-a setei de sange evreiesc”.3 Exact tot 6 milioane In acest”holocaust” anterior. Dar ideea n’a fost dezvoltata decat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Monopolul asupra culturii nu era Inca total pe vremea primului razboi mondial, desi devenise clar ca legenda unui „holocaust” al evreilor este o necesitate politica. Donald A. Cameron, consul general britanic la Alexandria, sprijinea din toate puterile ideea confiscarii tarii palestinienilor pentru a instala acolo natiunea Israelului Inca de pe vremea primului razboi mondial; dar pana si el a recunoscut ca era prematur. „Imigrantii evrei [In Palestina] se vor satura curand sa-si spele unii altora rufele pentru un profit de 3 %k, se vor satura sa-si ia unii altora banii In familie, si copiii lor se vor grabi sa plece cu trenul si cu vaporul In Egipt ca sa realizeze un profit de 10 %k … Lasati singuri In Palestina evreii o sa-si manance capul; o sa-si distruga propriul staul,” a declarat Donald Cameron.4 Deci s’a amanat Infiintarea statului Israel pana la o data cand era deja instalata masinaria finantarii lui: „despagubirile” platite „supravietuitorilor holocaustului.”

Se interzice crestinismul dar se impune o alta religie; religia cea mai stricta de la care nu are voie sa devieze nimeni este religia „holocaustului,” a mitului celor 6 milioane de evrei gazati la Auschwitz, Birkenau si Majdanek. In Israel, Franta, Germania, si Austria, este ilegal sa te Indoiesti de acest mit; sovaielnicii sunt pedepsiti cu Inchisoarea si cu amenzi. In Canada, David Matas de la Consiliul pentru Drepturile Omului al lojei masonice B’nai B’rith declara: „Holocaustul a fost uciderea a 6 milioane de evrei care includ 2 milioane de copii. A nega holocaustul este a ucide aceste 6 milioane a doua oara. Intai s’au stins vietile lor; apoi moartea lor. Cine neaga holocaustul devine partas la crima Insasi a holocaustului”.5

Cifra de 6 milioane a fost invocata de Tribunalul Militar International de la Ngrnberg In 1945-46. Dar acest Tribunalul Militar International a mai sustinut si ca din evrei se facea sapun (s’a aratat chiar o bucata de sapun), si In 1990 agentia oficiala a Israelului pentru comemorarea holocaustului Yad Vashem a admis ca povestea cu sapunul e o minciuna. Acest Tribunal Militar International a mai sustinut si ca aceste 6 milioane au fost exterminate conform unui plan faurit laConferinta de la Wannsee din 1942; si Yehuda Bauer, istoric israelian al holocaustului, remarca cum „publicul Inca repeta povestea aia prosteasca ca s’a hotarat la Wannsee exterminarea evreilor.” In 1961, Raul Hillberg scria In cartea sa The Destruction of European Jews – Distrugerea evreilor europeni ca Hitler a emis doua ordine de exterminare a evreilor; dar a scos In mod discret aceasta afirmatie din editia revizuita a cartii din 1985; si In timpul procesului intentat lui Ernst Zgndel In Canada In 1985, care se Indoia ca a existat un astfel de ordin, Raul Hillberg a trebuit sa recunoasca ca nu exista si nu s’a gasit niciodata un astfel de ordin de exterminare In cele 4 tone de documente germane analizate dupa razboi. Acest Tribunal Militar International a mai sustinut si ca numai la Auschwitz au fost gazati 4 milioane de evrei. Dar aceasta afirmatie a fost tot In mod discret scoasa de pe placile memoriale instalate peste tot, dupa ce United Press International a anuntat la 26 Martie 1992 ca „oficialitatile poloneze si evreiesti declara ca 1,5 milioane de victime (nu evrei, ci victime) au murit la lagarele naziste de concentrare din Auschwitz-Birkenau. … Autoritatile comuniste poloneze sustinusera cifra de 4 milioane anterior pentruca era cifra stabilita de autoritatile sovietice.” Istoricul oficial al „holocaustului” Reitlinger a trebuit sa-si reduca cifra de victime evreiesti de la Auschwitz de la 4 milioane la 600.000; si cand au devenit accesibile documentele oficiale confiscate de armata sovietica, s’a vazut ca toate victimile de toate nationalitatile si rasele care au murit la Auschwitz din toate cauzele sunt In numar de 70.000.

In 1993, Jean-Claude Pressac a aratat ca au murit In realitate aproximativ 775.000 de evrei In tot timpul razboiului. Ni nu In camere de gazare; caci examinarea forensica a lagarului de la Auschwitz din 1988 facuta de specialistii Fred A. Leuchter si Germar Rudolf a dovedit ca la Auschwitz, Birkenau si Majdanek, camerele care le sunt aratate vizitatorilor drept „camere de gazare” n’ar fi putut niciodata functiona ca atare. Rezultatele lor au fost confirmate de Institutul de Cercetari Forensice din Cracovia, si In 1992 Walter Lgffli, fost presedinte al Asociatiei Inginerilor din Austria, a aratat ca exterminarea In masa aevreilor asa cum o prezinta mitul holocaustului este imposibil de realizat din punct de vedere tehnic. David Cole, el Insusi evreu, a vizitat lagarul de la Auschwitz si s’a convins ca camerele de gazare pe care le vede publicul au fost construite In Uniunea Sovietica si aduse si instalate acolo dupa cel de-al doilea razboi mondial. Singura „dovada” despre pretinsa gazare a pretinselor 4 milioane de evrei la Auschwitz este „confesiunea” lui Rudolf Hoess, comandant la Auschwitz Intre 1940 si 1943, aproape ucis In bataie pentru obtinerea confesiunii, care ar fi murit fara s’o iscaleasca daca Tribunalul Militar International nu l-ar fi asigurat ca sotia si copiii lui vor pati la fel daca nu iscaleste. Rudolf Hoess a iscalit tot ce-au cerut calaii lui, Intre altele si existenta unui lagar de concentrare imaginar la Wolzek care n’a existat niciodata.6

Nu s’au gasit nici camere de gazare nici crematorii nici ordinul de exterminare si nici o alta dovada, decat marturiile martorilor oculari. Cel putin o treime de milion de supravietuitori sunt martori oculari ai holocaustului si foarte multi din ei au declarat c’au vazut cu ochii lor holocaustul la Treblinka (Documentul PS-3311). Dar din pacate nu l-au vazut prea clar, caci Intai au vazut cum victimele erau ucise cu aburi fierbinti; apoi, cand s’a dovedit ca acest lucru nu era posibil, au vazut cum victimele erau ucise cu gaze diesel. In cele din urma s’au rasgandit totusi si-au ajuns la concluzia c’au vazut cum victimele au fost gazate cu gazul Zyklon B. Criminalii nazisti Insa au recunoscut toate metodele fara sa respinga nici una. Rudolf Hoess a povestit cu cat cinism scoteau gardienii cadavrele gazatilor mancand si fumand, o jumatate de ora dupa gazare, fara teama ca vor muri din cauza ca obiectele contaminate cu gazul Zyklon B sunt ucigatoare Inca 24 de ore dupa contaminare.7

Marturiile aduse In fata Tribunalului de la Ngrnberg au fost deci cele circa 300.000 de adeverinte scrise de persoane care afirmau c’au fost In lagare de concentrare – persoane neidentificate formal care n’au depus sub juramant. Avocatii apararii n’au avut voie sa puna Intrebari martorilor acuzarii. Judecatorul american Wenersturm care prezida la un astfel de proces a parasit dezgustat tribunalul aratand canu e vorba de un proces juridic ci de un teatru In care 90 %k din membrii tribunalului sunt motivati de ura de rasa si razbunare talmudica, si ca reprezentantii americani au devenit americani peste noapte. Avocatul american Earl Carroll arata ca 60 %k din personalul procurorului erau evrei din Germania, si ca nici 10 %k din personalul american nu erau americani. Procuror-sef era Robert B. Kempner, imigrant evreu din Germania, asistat de Morris Amchman, fp, ca si restul personalului procurorului. Confesiunile celor gasiti vinovati au fost obtinute astfel: ofiterii din garda Leibstandarte a lui Hitler au fost biciuiti si lasati Intr’un lac de sange, dupa care li s’au zdrobit organele genitale cu cizma. La Inchisoarea Malmedy, acuzatii au fost ridicati In furci si batuti pana au iscalit confesiunile scrise de altii. Oswald Pohl, administratorul lagarelor de concentrare, a fost batut si i s’a manjit fata cu fecale pana a iscalit confesiunea. Prizonierilor li s’a spus ca familiile lor vor fi ucise prin Infometare. Judecatorul american Edward L. van Roden descria In 1949 metodele de a obtine confesiuni: tortura cu chibrituri aprinse varate sub unghii; falci zdrobite, dintii rupti; Infometare pana aproape de moarte; celule de arest solitar timp de 3-5 luni, de unde acuzatii erau scosi cu capul acoperit de o gluga neagra si batuti cu obiecte de metal si cu bastoane de cauciuc. Toti cei 139 de nemti examinati de el In afara de 2 aveau testicolele complet zdrobite. „Acesta era modul obisnuit de a lucra al cercetarilor noastre americane,” Incheie Van Roden.8 Cei care-au efectuat aceste cercetari sunt Locotenent-Colonelul Burton F. Ellis, Capitanul Raphael Schumaker, Locotenentii Robert E. Byrne, William R. Perl, apoi Morris Ellowitz, Harry Thon, si Kirschbaum; consilier juridic era A.H. Rosenfeld. Chiar judecand numai dupa nume, nu e greu de vazut de ce judecatorul Wenersturm i-a gasit ca practica razbunarea talmudica.9

Iata componenta tribunalului de la Ngrnberg care a condamnat „crimele de razboi” ale germanilor: procurorul acuzarii Robert l. Jackson, mason din Statele Unite, ajutat de Dr. Sheldon Gluck; J. Leventhal, consilier sef; Judecatorul Biddle, mason, al carui consilier era H. Wechsler, fp; Professor Lauterpacht, Insarcinat cu crimele derazboi, fp; W. Frank, translator In curte, fp; A. Iacubovici, fp, translator pentru sesiunile secrete; Colonelul B.C. Andrus, sef peste paza prizonierilor, fp; L.N. Goldstein, psihiatrul Inchisorii, fp; S.N. Binder, cu putere deplina asupra prizonierilor dupa proces, fp.10

Printre „dovezile” tribunalului de la Ngrnberg un loc de frunte Il ocupa confesiunea Capitanului Dieter Wisliceny, „interogat” si torturat la Bratislava In 1946 In maini sovietice pana ce-a devenit o ruina care sughita de plans necontrolat timp de ore Intregi Inainte de a fi Impuscat; si-a Generalului Otto Ohlendorf, care In 1948, cand a fost din nou judecat, s’a folosit de ocazie pentu a denunta torturile la care fusese supus In 1945 cand i s’a stors confesiunea ca s’ar fi ucis 90.000 de evrei sub comanda lui. Tot atunci Ohlendorf a aratat ca cele 11 milioane de evrei care „au suferit” In lagarele de concentrare naziste pentru care avocatul Philip Auerbach din Bavaria pretindea compensatie, erau inexistenti. Ohlendorf a fost executat In 1951, dar mai traia Inca atunci cand Philip Auerbach a fost condamnat pentru frauda pentru ca storcea compensatii banesti enorme pentru victime inexistente; totusi Ohlendorf a fost ucis. La procesul lui, Ohlendorf a aratat ca partizanii au asasinat 500.000 de nemti, ca trupele lui erau angajate In lupta Impotriva partizanilor, si ca adesea trebuia sa-i salveze pe evrei din mainile ucrainienilor exasperati; dupa care a fost executat. Acuzatorii americani si sovietici au pretins ca trupele lui Ohlendorf au ucis 1 milion de evrei partizani; In realitate, nemtii au omorat 100.000 de partizani, dintre care doar un numar mic puteau fi evrei, si i-au omorat In lupta Impotriva partizanilor, In timp ce teroristii sovietici se lauda c’au ucis 500.000 de soldati nemti.11

Oswald Pohl, administrator care supraveghea aprovizionarea lagarelor de concentrare, a fost torturat si facut sa declare c’a vazut o camera de gazare la Auschwitz In 1944; desi a fost un functionar constiincios si uman care se ocupa de bunastarea celor din lagare, desi a fost dovedit complet si total nevinovat, Oswald Pohl a fost acuzat de „genocid.” Alte „dovezi” de „genocid” provin de la mincinosi patenti ca Generalul Erich Bach-Zelewski; fiind amenintat cu executarea pentrureprimarea revoltei polonezilor, a acceptat sa recite ce-i cerea Tribunalul International de la Ngrnberg. Printre altele a declarat ca Himmler urmarea „sa decimeze populatia slava cu 30 de milioane,” si ca la 31 August Himmler a asistat la executia a 100 de evrei la Minsk unde aproape-a lesinat, desi la acea data Himmler nu era la Minsk ci la Jitomir In Ucraina. Bach-Zelewski ramane un mitoman favorit al „istoricilor holocaustului” – desi In Aprilie 1959 si-a repudiat legendele declamate la Ngrnberg. O „confesiune” tipica obtinuta prin tortura este declaratia lui Alois Hoellriegel care a spus ca l-a vazut pe Generalul Ernst Kaltenbrunner cum gaza detinutii la Mauthausen; dar numai un an mai tarziu s’a dovedit cu certificatele de deces ale tuturor detinutilor morti la Mauthausen ca nu exista nici o camera de gazare acolo si nimeni nu fusese gazat.12

Cifra de 6 milioane de evrei exterminati, care uneori mai apareau prin ziare ca 10 milioane, a fost cea onorata de Tribunalul International de la Ngrnberg. Ulterior s’a renuntat pe tacute la cifra de 6 milioane; In 1961, cifra era de „cateva milioane”. Au fost Insa cifre si mai mari si la fel de adevarate: Kurt Gerstein, luptator anti-nazist, a sustinut Intai ca au fost gazati 40 de milioane de evrei, dar apoi cineva l-a tras de maneca si Gerstein a redus numarul evreilor gazati la 25 de milioane In declaratia lui iscalita din 26 Aprilie 1945; a fost tras de maneca a doua oara si In declaratia sa urmatoare din 4 Mai 1945 a coborat aproape de cifra de 6 milioane care a devenit cifra propagandei oficiale. Kurt Gerstein, care s’a spanzurat In Inchisoare la Cherche Midi In Paris (oare de buna voie?) a dat si alte declaratii descriind scene oribile de exterminare In masa inventate In Intregime de el, si vizite de-ale lui Hitler care n’au avut loc. Totusi, declaratiile lui sunt considerate documente oficiale autentice pe care copiii de scoala din Germania sunt obligati sa le Invete dupa carti ca Dokumentation zur Massenvergassung – Documentarea gazarii In masa(Bonn, 1955). Cifra de 6 milioane se mai bazeaza si pe declaratia unui Dr. Wilhelm Hoettl, care fusese aghiotantul lui Eichmann dar era spion american si colabora cu doi evrei din Viena, Perger si Verber. Wilhelm Hoettl a sustinut caEichmann i-ar fi spus In August 1944 ca gazase 6 milioane de evrei. Hoettl, care raporta totul americanilor pe cand spiona pentru ei, uitase sa raporteze acest amanunt pana atunci. Ziarul Jerusalem Post apreciaza la 28 Iunie 1988 ca „cifra de 6 milioane care apare In fiecare poveste despre holocaust este probabil prea ridicata, si provine din relatari din auzite si informatii sovietice oferite dupa razboi”.13

In The Rise and Fall of the Third Reich – Ascensiunea si caderea celui de-al treilea imperiu, William Shirer scrie ca mai toti evreii din Ungaria – Intre 300.000 si 380.000 – au fost gazati la Auschwitz In 46 de zile. Dar partidul comunist din Ungaria a publicat stirea ca 260.000 din ei erau bine sanatosi In Ungaria, alti 35.000 emigrasera In occident, alti 25.000 se aflau In Rusia sovietica, si circa 50.000 s’au reIntors din Germania; deci doar 10.000, adica 3 %k, din cei „gazati la Auschwitz” nu s’au regasit In viata. La Dachau, alt faimos „lagar de exterminare a evreilor,” lucrurile nu stau mai bine. In 1946 s’a ridicat acolo o placa memoriala cu textul: „Inchinam acest teren memoriei celor 238.000 de oameni arsi aici.” Prin 1985, cei 238.000 se redusesera la 20.600, adica 9 %k din cifra initiala. Ni arsi au fost nu dupa ce-au fost gazati ci dupa ce-au murit de foame din cauza ca trupele aliate au bombardat Germania. Placa memoriala asezata la Dachau In memoria celor „gazati” acolo a fost Inlaturata pe tacute, cum tot pe tacute s’a stabilit ca n’au existat nicaieri camere de gazare. Crucea Rosie Internationala scrie: „In ultimele luni ale razboiului, lagarele de concentrare n’au mai primit transporturi de alimente, si tot mai multe victime au murit de foame.” Cei internati In aceste lagare au fost, desigur, brutalizati si maltratati de catre paznici; dar pana si scriitorii evrei Egon Fleck si Edward Tannenbaum, a caror linie politica este de a-i acuza pe nazisti, recunosc ca „paznicii care erau comunisti sunt responsabili de mare parte din maltratarile de la Buchenwald”.14

Cifra asta de 6 milioane i-a intrigat pe unii cercetatori. Desi numarul evreilor e greu de stabilit In orice loc si In orice epoca, caci sursele evreiesti dau cifre diverse, merita totusi sa aruncam o privirefugara asupra unora din calcule.

Richard Harwood a cercetat statisticile si documentele oficiale si-a calculat numarul de evrei europeni din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din totalul de 6,5 milioane de evrei europeni, un milion si jumatate au emigrat din Germania In Anglia, Suedia, Spania, Portugalia, Australia, China, India, Palestina si Statele Unite Intre 1933 si 1945 (arata ziarul Bassler Nachrichten, si ziarul evreiesc din New York Aufbau la 13 August 1948). Congresul Mondial Evreiesc arata ca „majoritatea evreilor au parasit Germania Inainte de izbucnirea razboiului”, aproximativ 400.000. In Septembrie 1939, 220.000 din cei 280.000 de evrei din Austria emigrasera, si In Martie 1939, 260.000 de evrei au parasit Cehoslovacia. Astfel, doar 360.000 evrei mai ramasesera In aceste 3 tari. Din Polonia emigrasera circa 300.000, si din celelalte tari (Franta, Tarile de Jos, Italia, tarile din Europa de est), circa 120.000. Aproximativ 1.550.000 au patruns In Uniunea Sovietica Intre 1939 si 1941 (Freiling Foster crede ca erau 2.200.000). Astfel, doar 3.450.000 de evrei mai erau In sfera de influenta a Germaniei, dintre care 413.128 traiau In tari ca Gibraltar, Marea Britanie, Spania, Suedia, Elvetia, Irlanda si Turcia, unde n’au patit nimic. Totalul evreilor din Polonia era de 2.732.600, dintre care cel putin 1.170.000 au ramas In zona sovietica In 1939 si-au fost evacuati In Urali si sudul Siberiei Inainte de invazia germana. Raymond Arthur Davis, jurnalist care-a petrecut razboiul In Uniunea Sovietica, arata ca Intre 1939 si 1941 un sfert de milion de evrei fugisera din Polonia In Rusia. Astfel, la sfarsitul anului 1939 doar 1.100.000 de evrei mai ramasesera In Polonia. Adaugand cei 360.000 de evrei din Germania, si 50.000 deportati din Franta, totalul evreilor ramasi In mainile nazistilor era sub 2 milioane . Adaugand toti evreii din Olanda, Belgia, Italia, Iugoslavia, Ungaria, si Romania, n’au fost mai mult de 3 milioane. Evreii din Uniunea Sovietica au fost majoritatea evacuati dincolo de Urali Inainte de Inceperea razboiului, arata chiar autoritatile evreiesti, astfel ca doar Intre 650.000 si 850.000 au ramas In teritoriile ocupate.15

Dr. Miklos Nyizli, evreu ungur, sustine In cartea sa Doctor laAuschwitz, In care descrie ca martor ocular locuri pe care nu le-a vizitat niciodata, ca timp de 4 ani si jumatate au fost exterminati cate 25.000 de evrei pe zi, ceeace face un total de 41 de milioane de evrei gazati la Auschwitz. Dar pe vremea aceea toti evreii din lume erau circa 5.710.000, dupa Arthur Ruppin, statistician evreu; Centrul de Documentatie Evreiesc din Paris arata cifra de 5.294.000 de evrei, si D. Korherr arata cifra de 5.500.000 de evrei. Din acestia, In 1945 s’a declarat ca au supravietuit 1.651.000; dar aceasta cifra nu ia In considerare numarul mare de evrei care n’au mai fost gasiti In Europa pentruca sosisera o parte In Statele Unite, si alta parte In Palestina, nici numarul mare de evrei mutati din lagarele din Polonia de catre trupele sovietice Inapoi In Germania. Cand toti acestia n’au mai fost gasiti la Auschwitz, s’a declarat ca fusesera gazati. Paul Rassinier, socialist francez care a fost Intr’adevar Intemnitat In lagar de catre nazisti, a studiat aceste surse si cifre si le-a publicat In 4 volume extrem de detailate si documentate. Concluzia lui este ca ar fi putut muri dupa deportare maximum 1.200.000 de evrei, cifra acceptata si de catre Centrul Mondial de Documentatie Evreiasca Contemporana. Dar Paul Hillberg a studiat aceleasi surse si a ajuns la cifra de 896.292 de evrei morti din toate cauzele.16

Dintre cele 3 milioane de evrei europeni, „cel putin un milion au supravietuit,” arata Philip Friedman.17 Cifrele oficiale ale Comitetului de Distribuire al Evreilor arata 1.559.600 de supravietuitori. Deci nicicum n’au putut pieri mai mult de un milion si jumatate de evrei europeni. In realitate numarul supravietuitorilor este mult mai mare.18

In 1938, statisticile arata 16.588.259 de evrei In toata lumea, si In 1948, Intre 15.600.000 si 18.700.000. Dac’ar fi murit 6 milioane, 9 milioane de evrei de ambele sexe si de toate varstele ar fi dat nastere la 7 milioane de prunci In 10 ani – lucru imposibil. Dar milioanele de evrei care „au disparut” au aparut dupa 1945 In Palestina, unde publicatia No. 190 din 5 Noiembrie 1946 semnaleaza aceasta invazie masiva de evrei. O invazie masiva de evrei a avut loc si In StateleUnite, unde exista cote severe pentru toti ceilalti europeni: presedintele Statelor Unite a decretat dupa cel de-al doilea razboi mondial ca cotele pentru tarile europene vor fi folosite pentru „persoane deplasate”, adica exclusiv pentru evrei.19 David ben Gurion, presedintele Statului Israel, spunea In 1963 ca datele oficiale indica 5.600.000 de evrei In America, dar In realitate sunt peste 9 milioane; majoritatea si-au schimbat numele. Anunturile mortuare In ziarele din New York sunt tipice: „Arthur Kingsley, mai demult numit Dr. K_nigsberger” (30 Ianuarie 1972).20 Astfel, Dr. K_nigsberger este un evreu care „a fost exterminat de holocaust” si statul Israel primeste de la Germania despagubiri pentru moartea lui iar acelasi evreu numit acum Arthur Kingsley primeste despagubiri de la poporul german pentruca a fost „destarat.” Paul Rassinier scrie: „E pur si simplu vorba sa se justifice printr’un numar corespunzator de cadavre enormele subventii pe care le plateste Germania an de an dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, statului Israel drept despagubiri pentru daune pe care nu i le-a putut cauza nici moral si nici legal, caci la vremea la care au avut loc faptele de care este acuzata nu exista nici un stat Israel; astfel e pur si simplu un scop material demn de dispret. … pe de o parte, Germania plateste Israelului sume calculate pe baza a 6 milioane de morti, si pe de alta, cum 4/5 din aceste 6 milioane erau In mod cert In viata la sfarsitul razboiului, plateste sume substantiale drept despagubire victimelor Germaniei hitleriste celor care traiesc In toate tarile din lume In afara de Israel si mostenitorilor celor care Intre timp au decedat, adica ai celor 6 milioane; asta Inseamna ca pentru imensa lor majoritate Germania plateste de doua ori”.21

Richard Harwood Isi Incheie carticica aratand ca In toata Europa (Inafara de Uniunea Sovietica) nu erau decat circa 3 milioane de evrei, din care nu puteau fi exterminati 6 milioane; si ca Insusi Centrul Mondial de Documentare Evreiasca Contemporana de la Paris afirma In 1976 ca numai 1.485.292 de evrei au murit In tot timpul celui de-al doilea razboi mondial din toate cauzele, inclusiv de batranete ; si s’ar putea ca cifra adevarata sa fie si mai scazuta. Numarulsupravietuitorilor holocaustului continua si el sa creasca chiar peste numarul antebelic; In 1965, din cei 3 milioane de evrei din Germania si tarile ocupate de Germania, 3.375.000 cereau compensatie de la guvernul german pentru „suferintele Indurate”; deci s’ar parea c’au supravietuit mai multi decat existau initial. Edward Toner scrie ca Centrul de Informare al Republicii Federale Germane din New York i-a raspuns oficial ca 4.393.365 de „supravietuitori ai holocaustului” primeau compensatii de la guvernul german la 31 Decembrie 1963; si ca Insasi o harta publicata de catre ADL, The Anti-Defamation League – Liga evreiasca pentru Antidefaimare arata ca 2.522.000 de evrei au supravietuit holocaustului In Europa de rasarit si nu puteau cere compensatii de la guvernul german, ceeace aduce numarul supravietuitorilor holocaustului la 6.915.365.23 Universitatea Brandeis afirma In manualul ei de Istorie Mondiala a Secoluluin XX din 1987 ca doar 971.220 de evrei au supravietuit nazismului.24Dar atunci cine sunt cei peste 3 milioane de evrei „supravietuitiri ai nazismului” carora poporul german le plateste daune?

Richard Harwood este pseudonimul scriitorului Richard Verrall (acest pseudonim a mai fost folosit ulterior si de alti scriitori). El a scris carticica rezumata aici pe cand era la Universitatea din Londra, In 1976. Inspiratia a constituit-o cartea profesorului de istorie Paul Rassinier, anti-nazist si socialist francez care a fost el Insusi internat In lagarele de la Buchenwald si Dora timp de 2 ani, Intre 1943 si 1945, deci nu poate fi nicicum suspectat de simpatii naziste. Uimit de mitologia holocaustului care-a proliferat dupa razboi, Paul Rassinier si-a petrecut ultimii 11 ani din viata investigand depozitiile „martorilor oculari” date In aceste carti de „istorie” a holocaustului – ca sa vada ca toate marturiile erau „din auzite,” lucruri povestite de tot felul de persoane misterioasse carora li s’a pierdut urma sau care au murit Intre timp. Astfel, Rassinier, venind de la Buchenwald unde n’a existat niciodata nici o camera de gazare, l-a Intrebat pe Jean-Paul Renard cum de-a putut descrie In cartea sa ChaInes et LumiOres – Lanturi si lumini aceste camere In care erau gazati evreii la Buchenwald; la care Renardi-a raspuns ca altii i-au spus ca exista si el a considerat ca e cazul sa sustina c’a vazut cu ochii lui ceeace ce nu vazuse. Toate cazurile cercetate de Rassinier sunt asemanatoare. Charlotte Bormann, fosta comunista detinuta In lagarul de la Ravensbrgck, arata In cartea ei Die Gestapo l?sst bitten – Gestapo-ul invita ca detinutii comunisti Imprastiau In mod organizat si deliberat printre detinuti minciuna despre camerele de gazare.25 Exterminarea evreilor prin gazare In lagarele de concentrare este „documentata” cu fotografii – si ce poate fi mai real si mai palpabil decat imaginea surprinsa de aparatul de fotografiat? Dupa razboi, toti nemtii au fost obligati sa vizioneze filmele si sa studieze cartile care „documenteaza” planul de „exterminare a evreilor” de care s’a facut vinovat poporul german. La Cassel, un doctor din Goettingen, obligat sa vizioneze un film despre „ororile de la Buchenwald,” s’a recunoscut cu uimire printre medicii care examinau mormane de cadavre, chipurile, la Buchenwald – unde el nu fusese niciodata; ceeace era prezentat drept mormane de cadavre ale evreilor exterminati la Buchenwald erau mormanele de civili asasinati de trupele aliate cand au bombardat femeile, copiii, batranii, si ranitii din orasul deschis Dresda, si el s’a recunoscut pe sine Incercand sa ajute eventualii supravietuitori ai bombardamentelor de la 13 Februarie 1945. Dupa raidul aerian aliat, care a ucis cel putin 135.000 de civili nemti (istoricul David Irving apreciaza c’au fost ucisi 235.000), trupurile victimelor au fost adunate In gramezi si arse cate 400-500 zilnic. Filmele si fotografiile acestor scene au fost prezentate ulterior drept documentare a exterminarii evreilor la Buchenwald. Udo Walendy a aratat trucarea fotografiilor folosite de Tribunalul International de la Ngrnberg si a multor fotografii din extrem de prolifica literatura exterminationista: fotografia „ororilor” de la Mauthausen consta dintr’un fotomontaj trucat.26 Walendy documenteaza 18 de astfel de falsuri si trucaje In fotografiile „documentare” din cartea lui R. Schnabel, Macht ohne Moral: eine Dokumentation gber die SS – Putere fara morala: documentare despre SS(Frankfurt, 1957).

Raphael Lemkin, evreu din Polonia, a publicat Axis Rule InOccupied Europe – Dominatia axei In Europa Ocupata cu doi ani Inainte de terminarea celui de-al doilea razboi mondial. In aceasta carte Lemkin sustine ca 49 de membri ai familiei lui au murit de „holocaust” si ca el a „luptat ca partizan” In Polonia dupa ocupatie. Pentru aceste merite a fost adus Inca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial In Statele Unite (unde speram ca si-a regasit In deplina sanatate toate cele 49 de rude care-au murit de „holocaust”) si numit simultan profesor de Drept la prestigioasa universitate Duke si la scoala de ofiteri americani. Cartea lui a fost manual de baza, si ideile lui au stat la baza Tribunalului de la Ngrnberg. Dar cu toata participarea lui la „holocaust” si cu toata lupta lui de partizan, Lemkin n’a reusit sa vada cu ochii lui nimic din ce-a descris In cartea lui, ale carei 700 de pagini se bazeaza pe informatiile furnizate de Congresul Evreiesc American. Cum cartea i-au scris-o scribii acestui congres, In ciuda celor doua catedre pe care le ocupa, Lemkin a gasit timp sa puna ordine In afacerile omenirii si, desi n’avea nici o functie oficiala, Isi petrecea zilele la ONU redactand Conventia pentru Genocid. Genocidul, dupa parerea lui Lemkin (adoptata de ONU si de intelectualitatea progresista din Intreaga lume) este genocid numai atunci cand evreii reclama compensatii banesti pentru moartea a 6 milioane de evrei „gazati In lagare de exterminare”, sau cand Stalin da In judecata un grup de medici la Moscova; dar atunci cand milioane de rusi albi si ucrainieni sunt asasinati de hazari, cand 12 milioane de nemti sunt expulzati de fortele aliate si 2 milioane mor de foame si istovire In urma acestui fapt, cand hazarii imigrati In Palestina asasineaza si Inneaca In sange sate Intregi de palestinieni semiti, atunci n’are loc nici un genocid.27

Timp ce 50 de ani am auzit despre „planul lui Hitler de a extermina evreii din Germania.” Dar nu s’a gasit niciodata nici un ordin de lichidare; toate documentele atesta ca planul era de repatriere a evreilor In regiunile de unde imigrasera In Germania. Dar daca iei un parazit de pe vana din care-ti suge sangele, parazitul (pe buna dreptate) se simte „exterminat,” caci i se termina sursa de alimentare. Leon Feuchtwanger scria Inca din 1936 ca emigrarea din Germania Inseamnaexterminare (Der Gelbe Fleck: Die Ausrottung von 500.000 Deutschen Juden – Pata galbena: exterminarea a 500.000 de evrei germani). S’ar parea ca „genocidul” lui Hitler era cunoscut victimelor evreiesti Inainte de-a fi cunoscut nazistilor si lui Hitler Insusi. Cei 100 de prizonieri care au fost detinuti la Dachau sunt considerati victime ale „genocidului”. Alt scriitor care vorbeste de genocid cu zece ani Inainte de a fi murit cineva, este Hans Beimler, care In 1933 scria despre „lagarul de exterminare de la Dachau” (Four Weeks in the Hands of Hitler’s Hell-Hounds: The Nazi Murder Camp of Dachau – 4 saptamani In mainile diavolilor lui Hitler: lagarul de exterminare nazist de la Dachau), In care nu murise nimeni. In realitate, Dachau era un lagar de detinuti politici In care nazistii Inchisesera infinit mai putini adversari politici decat detinea Stalin In imensul gulag sovietic care Insa se pare ca nu i-a suparat pe iubitorii de dreptate din occident. Puterea sovietica a exterminat circa 60 de milioane de adversari politici; lagarele germane de detinuti politici aveau Intre 1934 si 1938 rareori mai mult de 20.000 de prizonieri, dintre care 3.000 erau evrei.

Planul lui Hitler era de a determina emigrarea evreilor exact asa cum o dorea primul conducator al sionismului, Theodore Herzl, si Dr. Hjalmar Schacht negocia la Londra In 1938 emigrarea masiva In Palestina cu reprezentantii evrei Rublee si Lord Bearsted. Nereusind sa cada de acord cu acestia, planul a devenit de emigrare In Madagascar, cum dorise si Theodor Herzl, si cum doreau si francezii. Georges Bonnet a declarat ca guvernul francez avea planul sa evacueze 10.000 de evrei In Madagascar. Ni alte tari fusesera propuse la conferinta de la Evian din Iulie 1938, si se discutase chiar relocarea evreilor In Rhodesia si Guineea britanica. In 1939, din totalul de 600.000 de evrei din Germania, 400.000 emigrasera deja luandu-si averea cu ei, la care se adauga 480.000 de evrei emigrati din Austria si Cehoslovacia. Aceste emigrari s’au facut prin biroul de Emigratie Evreiasca din Berlin, Viena si Praga Infiintat de Adolf Eichmann.28 Apoi a intervenit razboiul – declansat, arata Suvorov, de Stalin care l-a fortat pe Hitler sa atace.29

La 5 Septembrie 1939 Chaim Weizmann, conducatorul sionismului mondial, a declarat: „evreii sunt alaturi de Marea Britanie … Agentia evreiasca este gata sa Inceapa imediat sa-si foloseasca resursele umane, tehnice, economice etc. „.30 Americanii si-au internat cetatenii loiali de origine japoneza In lagare de concentrare pentruca erau In razboi cu Japonia si nimeni n’a gasit deplasat acest lucru. Evreii duceau lupte de partizani Impotriva nemtilor, practicand asasinate si punerea de bombe, spionajul si sabotajul. Numai In Iugoslavia, 35.000 de evrei duceau aceasta lupta sub Tito. Guvernul german s’a considerat justificat sa se apere de ei internandu-i In lagare de concentrare, In Germania si dupa 1942 In Polonia. Dupa Inceperea razboiului detinutii politici au fost folositi ca forta de munca; lagarele erau pe langa mari fabrici ca Buna, I.G. Farben, Siemens. In Uniunea Sovietica munca fortata executata de detinuti a fost o principala sursa de venit, si occidentului nu i s’a parut ciudat acest lucru. La 17 Aprilie 1943, Hitler Ii cerea lui Horthy 100.000 de evrei din Ungaria pentru ca sa-i foloseasca ca brate de munca.

Adolf Hitler n’a fost prietenul Romaniei, din care a smuls o treime ca s’o daruiasca dusmanilor nostri milenari. Prin Dictatul de la Viena a daruit Ungariei Ardealul de Nord, si prin Pactul Ribbentrop-Molotov a daruit Uniunii Sovietice Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei. Adolt Hitler n’a fost prietenul rusilor si ucrainienilor care luptau Impotriva tiraniei sovietice si l-au primit ca pe un eliberator, gata sa lupte In armata lui Impotriva hoardelor bolsevice. I-a dispretuit si i-a Inchis In lagare. Nazismul lui era tot socialism, ca si bolsevismul. Dar Adolf Hitler n’a avut niciodata nici un plan sa extermine evreii din Germania. Toate documentele arata ca planul lui era sa-i forteze sa emigreze, conform hotararii luate la congresul din Septembrie 1935 si conform Declaratiei Balfour. Dupa asasinatul consilierului Von Rath la Paris de catre evreul Grynspan, In 1938, care a provocat reactie puternica In Germania, s’a luat hotararea sa fie adunati evreii si trimisi In Palestina, dar negocierile pentru transferul lor tergiversau, caci Marea Britanie cerea 3 milioane de marci ca sa permita transferul lor,si celelalte tari au refuzat sa accepte imigrarea unui numar masiv de evrei. Inca In 1942, conducatorii Germaniei hitleriste mai sperau sa poata transfera evreii Intr’o colonie franceza, ca Madagascarul, arata Paul Rassinier. Doctor Kubovy, directorul Centrului Mondial de Documentatie Evreiasca Contemporana, a recunoscut la 15 Decembrie 1960 ca nici Hitler, nici Himmler, nici Heydrich, nici Goering, si nici altcineva din conducerea Germaniei naziste n’a emis niciodata vreun ordin de exterminare a evreilor.31 Apoi, cu trecerea anilor, au Inceput sa apara „dovezile” politicii naziste de exterminare prin gazare a evreilor europeni: In romane si In filme facute la Hollywood, In biografii si In tratate de „istorie” In care absenta dovezilor este explicata astfel: ordinul de exterminare a evreilor „probabil n’a fost dat In scris – cel putin pana acum nu s’a gasit nicaieri. A fost probabil dat verbal …”32 Iar dovezile documentare scrise sunt de tipul ordinului dat de Goering lui Heydrich, seful securitatii naziste, la 31 Iulie 1941: „Suplimentar la sarcina ce ti-a fost Incredintata la 24 Ianuaria 1939, de a rezolva problema evreiasca prin emigrare si evacuare In cel mai bun mod posibil In conditiile de fata,” se adauga si sarcina de a concentra evreii In rasarit pentru „solutia finala”. Solutia finala pentru cine stie sa citeasca este clar evacuarea si emigrarea, si nu exterminarea prin gazare. Ordinul de exterminare prin gazare s’a dat verbal, chipurile, la conferinta de la Wannsee din Berlin din 20 Ianuarie 1942, al carei proces verbal nu pomeneste decat despre concentrarea In rasarit In lagare de munca; dar „istoricii holocaustului” au gasit modalitatea de a vedea intentia de a extermina evreii prin gazare pe care participantii la conferinta cu diabolica viclenie au refuzat sa si-o exprime. Astfel „istoricii” Manvell si Frankl scriu: „Au evitat sa vorbeasca direct despre ucidere, Heydrich folosea termenul ‘brigazi de munca In rasarit'”. „Deportare” de fapt Inseamna „exterminare”, explica Manvell si Frankl.33

In Iulie si Decembrie 1940, Ministrul german de Externe, Luther, negocia mutarea evreilor In Madagascar, si la 15 August 1940 Eichmann faurise un plan conform caruia mutarea lor sa fie platita deo banca internationala. Desi francezii au Inchis aceste negocieri In Decembrie 1940, Eichmann Inca lucra la acest proiect In 1941, care a fost sistat doar In 1942, dupa Inceperea razboiului cu Uniunea Sovietica. Un document trimis la 10 Februarie 1942 de Rademacher, aghiotantul lui Luther, demonstreaza ca „solutia finala” Insemna emigrarea evreilor si nu lichidarea lor. Documentul spune: „Razboiul cu Uniunea Sovietica a creat Intre timp posibilitatea folosirii altor teritorii pentru Solutia Finala. In consecinta Fghrerul a decis ca evreii sa nu fie evacuati In Madagascar ci In est. Madagascarul nu mai trebuie considerat pentru Solutia Finala.” Goebbels Insa mai tinea la emigrarea In Madagascar ca Solutie Finala, dar acceptase concentrarea lor In lagare In est In asteptarea emigrarii, unde aveau sa depuna munca fortata de tipul celei depuse de sute de milioane de cetateni ai tarilor socialiste. Inca In Mai 1944, Hitler negocia, prin conducatorul evreu Joel Brand din Budapesta, trimis la Istanbul In acest scop, emigrarea unui milion de evrei europeni, In schimbul a 10.000 de camioane de care avea nevoie pentru frontul de est. Dar Britanicii au refuzat sa negocieze cu Brand, pe care l-au Inchis ca fiind „un spion nazist,” iar pe la spatele lui, Winston Churchill, premierul britanic, Ii spunea lui Chaim Weizmann, capul sionismului mondial, ca nu putea accepta propunerea lui Brand pentruca i-ar supara pe prietenii lui sovietici.34 Chaim Weizmann Insa nu urmarea bunastarea evreilor, „salvarea victimelor evreiesti”; dupa cum a spus-o chiar el, era dispus sa jertfeasca pe „fratii lui mai mici” (adica lipsiti de importanta) pentru ca sa prospere idea sionismului. Inteleptii sionului doreau holocaustul; si aveau nevoie de oarecari elemente ca sa-l poata broda pe ele.

Holocaustul acesta, explica Michael Marrus, este „un mare si Infricosator mister al degenerescentei spiritului omenesc”; o expresie a invidiei vitelor umane fata de superioritatea furnicilor parazite. Solly Zuckerman scrie ca In anii 1920 „evreii erau 5 %k din populatia Ungariei, dar ocupau Intre 50 si 60 %k din profesiuni, si, aproape la fel de important, controlau 80 %k din institutiile financiare ale tarii. Erau puternici In presa, si desi putini dintre ei munceau pamantul, ajunseserasa stapaneasca 40 %k din suprafata agricola a tarii”.35 In Germania, scrie Stephen Roberts, „cand nazistii au ajuns la putere, 50,2 %k din avocati erau evrei … 48 %k din doctori erau evrei. Evreii stapaneau cel mai mare si important ziar din Berlin, si ocupasera mare parte din sistemul de Invatamant”.36 Ce-au facut nemtii? Au Inceput sa faca presiuni asupra evreilor sa emigreze Inapoi de unde-au venit; au preluat controlul asupra sistemului bancar national si-au pus capat emisiunii de moneda cu dobanda .37 Aceasta este crima de genocid de care s’a facut vinovat poporul german: a Incercat sa circule moneda fara sa plateasca biruri exorbitante unei maini de furnici parazite.

N’a existat un plan german de exterminare a evreilor, dar au existat planuri evreiesti de exterminare a nemtilor. Astfel, Theodor N. Kaufman, evreu american, In comfortul casei sale din Statele Unite, In timpul celui de-al doilea razboi mondial propunea In cartea sa Germany Must Perish – Germania trebuie sa piara un plan de sterilizare fortata a tuturor femeilor si barbatilor de origine germana, astfel ca In 60 de ani sa nu mai existe nemti pe lume, pentruca nemtii nu merita sa traiasca. Un alt plan democratic si umanitar a fost planul Morgenthau, conform caruia industria germana trebuia anihilata; minele trebuiau inundate; singura ocupatie permisa nemtilor era agricultura. Cum solul Germaniei nu-si putea hrani populatia, nemtii Isi dezvoltasera industria si se hraneau cumparand produse alimentare In schimbul celor industriale fabricate de ei. Desfiintarea industriei Insemna genocidul prin Infometare. Acest plan al lui Henry Morgenthau, evreu american, si al lui Harry Dexter White, evreu din Europa rasariteana Incetatenit In America, a fost aprobat la conferinta de la Quebec din 1943 si dupa razboi a Inceput demontarea uzinelor din Ruhr si cararea lor In Rusia sovietica (planul n’a fost total Indeplinit). La conferinta la care aprobase planul lui Henry Morgenthau, presedintele Statelor Unite Roosevelt stia ca aproba uciderea prin Infometare a 40 %k din populatia Germaniei; cifra de 40 %k a fost pomenita In discutii.38 Nemtii stiau de planul lui Theodor Kaufman, caci Hitler difuzase cartea lui Kaufman prin radio; stiau de conferinta de la Quebec; stiau de cuvintele luiChaim Weizmann, presedintele Agentiei Evreiesti, Impotriva Germaniei, care Inca din 1933 declarase „un razboi de distrugere totala Impotriva Germaniei”.39

O literatura fantezista plina de cele mai absurde inventii despre scene de desfrau si de exterminare In masa a Inceput sa Infloreasca imediat dupa razboi, si a fost reluata cu furie sporita In special In anii 1990, angrenand si televiziunea. Au aparut carti ca Doctor at Auschwitz de Miklos Nyiszli, care descria „biografia” unei persoane inventate ca fiind reala, sau This was Auschwitz: The Story of a Murder Camp – Acesta a fost Auschwitz-ul: Povestea unui lagar de asasinare de Philip Friedman. Au aparut tot felul de „jurnale intime” ale unora ca Adolf Eichmann, Franz Stangl, si altii, care-au murit imediat dupa ce si-au scris sau dictat „memoriile.” Alte „memorii” la fel de autentice au fost „scrise” de victime; astfel este jurnalul Annei Frank, scris chipurile de o fetita de 12 ani In ascunzis de unde a fost arestata si deportata ca sa moara In lagar la 14 ani – si care si-a „scris” jurnalul In anii 1950, dupa ce-a murit: parte din manuscris este scrisa cu creion cu pasta, inventat dupa moartea ei. Un jurnal similar cu al Annei Frank este al lui Emmanuel Ringelblum din ghetoul din Varsovia, publicat In Statele Unite In 1952; nimeni n’a putut vedea manuscrisul acestui jurnal; Ringelblum murise In 1944, si editura americana a publicat acest jurnal asa cum l-a primit din Polonia comunista.40 Unele din cartile de propaganda a holocaustului sunt asa de fanteziste Incat pana si The Jewish Chronicle din Londra s’a alarmat si-a avertizat Impotriva acestor inventii prea grandioase, ca cele din cartea For Those I Loved – Pentru cei pe care i-am iubit scrisa de Martin Gray, un falsificator de obiecte de arta. Martin Gray a renuntat la comertul cu obiecte de arta false In favoarea carierei de scriitor, dar The Jewish Chronicle se arata Ingrijorat ca fanteziile prea gogonate ale lui Gray ar putea pune sub semnul Intrebarii teza principala pe care se bazeaza afacerea secolului, si anume „asasinarea celor 6 milioane de evrei In camere de gazare conform unui plan de exterminare conceput de Hitler si guvernulgerman.” William Shirer, In cartea sa The Rise and Fall of the Third Reich, afirma: „toate cele circa 30 de lagare de concentrare naziste erau lagare de exterminare,”41 o afirmatie la care propaganda holocaustului a renuntat de mult, dar chiar si lui i se pare cam exagerata afirmatia lui Eugen Kogon ca au fost gazati 7.125.000 de evrei.42 In 1946, Philip Auerbach, pe vremea aceea secretar de stat In Bavaria, dovedit escroc ulterior, a inaugurat In mod festiv o placa memoriala la Dachau dedicata „celor 238.000 arsi aici;” ulterior cifrele oficiale au scazut mereu pana au ajuns la 20.600 de morti la Dachau, majoritatea morti de tifos si de foame cand aliatii au bombardat Germania si-au facut alimentarea lagarelor imposibila. Pana si Gerald Reitlinger, principal propagandist al holocaustului (The Final Solution – Solutia finala, Londra, 1953), admite acum ca cifra de 4 milioane de evrei gazati la Auschwitz este fantezista si zice c’au fost poate 600.000, o cifra Inca mult exagerata dar departe de cele 4 milioane pe baza carora au fost ucisi condamnatii Tribunalului International de la Ngrnberg.43

Singura dovada a holocaustului sunt filmele facute la Hollywood (cel mai recent e Schindler’s List – Lista lui Schindler, un film total fantezist cu pretentii de autenticitate) si aceasta literatura scrisa In mare parte la New York. Nepotul Presedintelui Eisenhower a scris o carte In care vorbeste de camerele de gazare de la Buchenwald. Dar pana si Simon Wiesenthal, a carui profesie e razbunarea „holocaustului”, recunoaste ca „nu s’a gazat pe teritoriul Germaniei”.44 Atunci s’au mutat camerele de gazare mai In spre rasarit, In Polonia, unde Insa Crucea Rosie Internationala n’a reusit sa gaseasca nici un program de exterminare, nici o camera de gazare, nici un crematoriu In masa.45 La fiecare lagar de concentrare era un ofiter al Crucii Rosii – pana ce trupele sovietice i-au dat afara pe cei de pe teritoriul ocupat de ele; astfel Treblinka si Auschwitz au fost interzise ochilor ne-sovietici. Treblinka a fost facut una cu pamantul, deci nu se poate sti ce s’a’ntamplat acolo. La Auschwitz s’au gasit mici camere de despaduchere a hainelor, din cauza tifosului exantematic, cu gazul Zyklon B. Cei care-au murit de tifos au fost declarati „gazati Intr’unprogram de genocid al evreilor.” Ni mormanele de femei si copii nemti asasinati de aliatii anglo-americani, cei 135.000 de civili nemti exterminati la Dresda, au fost declarati „evrei victime ale holocaustului.” Dar un mic holocaust a avut totusi loc la Dachau: 560 de soldati germani s’au predat trupelor americane: 100 au fost ucisi pe loc, alti 40 au fost casapiti cu sape si harlete, si alti 358 au fost mitraliati de catre eliberatorii americani. In 1979 CIA a dat publicitatii fotografiile lagarului de concentrare de la Auschwitz unde au fost chipurile gazate si arse 4 din cele 6 milioane de victime ale holocaustului. Nu se vad pe fotografii nici gramezile de carbuni necesare cremarii atator milioane, nici cozi de victime la usa camerelor de gazare cum descriu romancierii holocaustului si filmele de la Hollywood, nici gramezi de cadavre, nici furnalele fumegande ale crematoriilor. Dar cronicarii de la New York ai holocaustului au avut totusi o sursa de inspiratie: In 1920 cand bolsevicul Bela Kuhn si ceilalti comisari fp au preluat puterea In Ungaria, au ars de vii sute de calugarite crestine In furnalele uzinelor. Bela Kuhn n’a inventat metoda aceasta: Vechiul Testament descrie cum a procedat marele Rege David cu locuitorii din Palestina la vremea lui: „si-a luat oamenii care erau acolo, si i-a taiat cu ferastraie, si cu grape de fier, si cu securi de fier, si i-a Impins sa treaca In cuptoare de caramizi, si-asa a facut cu toate orasele copiilor lui Amon” (II Samuel 12:31). Palestinienii ar trebui sa fie obisnuiti de-acuma si sa nu mai tot protesteze atata.

Cum nu s’au putut fabrica camere de gazare la Dachau, Bergen-Belsen, si Mauthausen, aceste camere au fost fabricate In Uniunea Sovietica dupa 1945 si montate la lagarele din Polonia.46 De-acum aceste lagare de la Auschwitz, Chemno, Belzec, Maidanek, Sobibor si Treblinka are devenit „lagare de exterminare.” La Auschwitz era un mare lagar de munca care-a fost ocupat de sovietici si tinut secret timp de zece ani, rastimp In care nimeni n’a avut voie sa-l vada sau sa-l viziteze. In acest interval sovieticii l-au remaniat ca sa semene cu legendele inventate la Ngrnberg. Auschwitz producea bratele de munca pentru firmele Krupps si I.G. Farben Industrie. Acolo s’aconfabulat c’ar fi fost gazati 4, ba chiar 5 milioane de evrei; guvernul sovietic a anuntat 4 milioane, tot atunci cand anunta ca nemtii au masacrat 15.000 de ofiteri polonezi la Katyn. Olga Lengyel, care pretinde c’a fost internata la Auschwitz, scrie ca erau arse In crematoriul de-colo 17.280 de cadavre pe zi, si ca 8.000 de oameni erau arsi In „gropile mortii” zilnic.47 Dupa ea, au fost exterminati la Auschwitz 21 de milioane de evrei, mai multi decat existau In Intreaga lume. Dar In realitate Intre Ianuarie 1940 si Februarie 1945, n’au fost decat 363.000 detinuti la Auschwitz, dintre care o mica parte erau evrei; 80.000 au fost evacuati de la Auschwitz Inainte de invazia sovietica. Alt scriitor, Dr. Bendel, a vazut un mare furnal la Auschwitz pe care nu l-a mai vazut nimeni altcineva; si comandantul lagarului dela Auschwitz, Richard Baer, a murit subit si misterior In celula Inainte de a putea deschide gura In fata acuzarii In 1963.48

Singura sursa care n’a fost folosita nici de Tribunalul International de la Ngrnberg si nu este niciodata folosita de „istoricii” si romancierii, cineastii si propagandistii holocaustului este Raportul de activitate al Comitetului International al Crucii Rosii In timpul celui de-al doilea razboi mondial. In special volumul 3 trateaza despre evreii internati In lagare de concentrare. Acest raport arata ca Crucea Rosie a distribuit 4.500 de tone de pachete cu alimente evreilor internati In lagarele de concentrare, unde Crucea Rosie i-a gasit internati din doua motive: unii erau internati administrativ In curs de relocare, altii erau dusmani declarati ai guvernului si erau internati alaturi de alti arestati. In afara de alimente, Crucea Rosie a mai distribuit evreilor peste 20 de milioane de franci elvetieni stransi mai ales de catre Comitetul Comun American de Distribuire (The American Joint Distribution Committee) din New York. Crucea Rosie a vizitat toate lagarele de concentrare si n’a gasit nicaieri nici camere de gazare, nici ca evreii erau exterminati, nici ca erau maltratati ori tinuti In conditii rele; dar a protestat de multe ori faptul ca armatele aliate, nu guvernul german, Ingreunau viata celor din lagar prin bombardamente care faceau alimentarea imposibila. Raportul Crucii Rosii ataca textual minciunile care prolifereaza Inliteratura exterminationista, de tipul celei ca evreii erau gazati sub dus, In baie (vol. 3, p. 594), si aduce cuvinte de lauda guvernului roman pentru felul In care a tratat evreii In timpul razboiului. Crucea Rosie internationala a distribuit bunuri speciale la 183.000 de evrei din Romania, ceeace a devenit imposibil imediat dupa invazia sovietica. Delegatii Crucii Rosii Internationale n’au gasit nicaieri nici o urma de dovada ca ar fi existat vreun plan de genocid al populatiei evreiesti din Germania, si atesteaza ca, contrar celor afirmate de propaganda holocaustului si genocidului, multi evrei erau liberi si n’au fost niciodata internati In nici un lagar nici In Germania si nici In tarile ocupate; In Slovacia, de exemplu, scrie Crucea Rosie, „o mare parte din minoritatea evreiasca a primit permisiunea sa ramana In tara”. „Acolo unde cei internati putea executa munca platita, primeau plata aproape la fel de mare ca cei de pe piata libera,” arata raportul; si mai departe: „pana In Martie 1944, evreii care-aveau vize pentru Palestina au putut pleca din Ungaria.” Emigrarea evreilor din Europa centrala In America si Palestina prin Ungaria, Romania si Turcia a continuat tot timpul razboiului pana In 1945; evreii care aveau pasapoarte pentru diferite tari din America au fost tratati de catre ocupantii germani ca fiind cetateni ai acelor tari americane.49 Citim In Cuvantul Romanesc (Iulie-August 1994, p. 23) ca Asociatia pentru Recuperarea Drepturilor de Pensie si Proprietatilor Evreilor Originari din Romania face demersuri sa obtina asumarea responsabilitatii statului roman pentru „masacrele anti-evreiesti din 1940-1944, cu toate consecintele morale si materiale care decurg.” Iata cum se Intinde bisnita holocaustului si asupra Romaniei. Dar Inainte de a-si asuma vreo responsabilitate, statul roman ar face bine sa citeasca raportul din 1948 nealterat si nemodificat ulterior al Crucii Rosii Internationale despre ce-a avut loc In realitate Intre 1940 si 1944.

O legenda similara cu cea a celor 4-5 milioane de evrei gazati la Auschwitz este cea a ghetoului din Varsovia, unde traiau laolalta 400.000 de evrei, sub controlul rabinilor lor. Intre Iulie si Octombrie 1942 trei sferturi din ei au fost mutati In lagare de munca. Cei 60.000ce ramasesera s’au rasculat la 18 Ianuarie 1943, si folosind armament si munitii de contrabanda, ajutati de partidul comunist polonez, au asasinat soldatii care supravegheau transporturile. Dupa suprimarea revoltei, 56.065 de evrei din ghetou au fost capturati si mutati de acolo. Multi evrei din ghetou se opusesera revoltei teroristilor si comunistilor. Dar dupa instaurarea comunismului In Polonia, autoritatile n’au putut stavili valul de resentiment al polonezilor care-a izbucnit Intr’un pogrom la Kielce la 4 Iulie 1946 si peste 150.000 de evrei polonezi au fugit In Germania de vest, spre dezolarea corifeilor propagandei, care-i declarasera pe toti gazati si exterminati; astfel ca Anuarul Evreiesc American din 1948-49 a trebuit sa-si revizuiasca cifra supravietuitorilor de la 80.000 la 390.000.50

Carticica lui Harwood-Verrall Invita la examinarea faptelor – nimic mai mult. Nu este o tratare exhaustiva, si nu este o analiza stiintifica, doar o privire de ansamblu introductiva, scrisa cu scopul de a instiga In cititor dorinta de a cerceta si afla adevarul. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, nemtii au fost obligati sa Invete si sa memoreze „adevarul despre genocidul practicat de ei Impotriva evreilor” din documente masluite, contrafacute, fabricate si pline de minciuni sfruntate, emise de Tribunalul International de la Ngrnberg. Desi contine unele erori (de exemplu: In loc de cuvantul „nota In carnetul sau”, Harwood foloseste cuvantul „circulara” vorbind despre ceva scris de Goebbels; Harwood confunda procesul intentat tatalui Annei Frank pentru neplata drepturilor de autor pentru un film facut dupaJurnalul Annei Frank, cu neplata drepturilor de autor pentru scrierea cartii), carticica lui Harwood este esentialmente veridica. Dar este extrem de incomoda furnicilor parazite. Cand pamfletul lui Harwood a fost publicat, FranGois Duprat l-a distribuit In Franta si a fost asasinat pentru acest lucru de catre organizatia Memoria Auschwitz-ului. Bradley Smith a fost molestat si amenintat In Statele Unite pentru ca a lansat invitatia la o examinare obiectiva a faptelor si dovezilor. Dr. Robert Faurisson, distins profesor de la Universitatea din Lyon si unul din putinii intelectuali adevarati de la universitatile occidentale, a fostbatut si lasat aproape mort de maini asemanatoare, pentru c’a vizitat si examinat cu ochii lui lagarele de concentrare, pretinsele camere de gazare, a pus Intrebari tuturor martorilor pe care i-a putut gasi si a citit documentele Tribunalului International de la Ngrnberg (care, dupa spusele lui, n’a fost „international” caci a constat din Invingatori si nimeni altcineva). Institutul de Revizionism Istoric din California a fost ars si bombardat de aceleasi maini, pentruca tipareste cartile unor istorici adevarati care examineaza faptele si documentele cautand sa stabileasca adevarul. Ditlieb Felderer, editor suedez, a fost intrigat de faptul ca Martorii lui Iehova pretind ca 60.000 dintre ei au fost „exterminati” In lagarele naziste, cand In realitate In total au murit 203 de martori ai lui Iehova In aceste lagare, si nu exterminati; a Inceput sa examineze mitologia lagarelor de exterminare, si-a primit zi si noapte amenintari cu moartea, i se sparg tot timpul geamurile cu pietre, si-a fost lovit In cap cu o ranga de fier In fata apartamentului lui. Ernst Zgndel, publicist canadian, a fost dat In judecata si tarat prin tribunale timp de peste 9 ani, ruinat, atacat, amenintat cu moartea, i s’a taiat telefonul si serviciul postal, pentruc’a distribuit pamfletul lui Harwood. Sabrina Citron, fondatoarea Asociatiei Canadiene pentru Amintirea Holocaustului, l-a dat In judecata pe Ernst Zgndel pentru ca „Imprastie stiri false” si desi toate dovezile aduse In fata tribunalului au aratat ca Ernst Zgndel n’a Imprastiat niciodata nici o stire falsa, marionetele cu titlu de judecatori l-au condamnat de doua ori – In 1983 si 1988 – Intr’o atmosfera de ura isterica Intretinuta de autobuse pline de „spectatori” adusi de departe anume ca sa umple sala tribunalului, In timp ce cetatenilor canadieni li se Ingreuna accesul. O marturie concludenta la ultimul proces al lui Ernst Zgndel a constituit-o depozitia lui Fred A. Leuchter, expert In camere de gazare care-a dovedit ca teatrele construite dupa 1945 la Auschwitz si Majdanek n’ar fi putut fi niciodata folosite pentru exterminarea prin gazare a unui singur om macar; acele „camere de gazare” continua totusi sa fie aratate turistilor ca „autentice”. Drept rezultat Fred Leuchter este persecutat, si-a pierdut slujba, si a fost arestat In Germania, de unde s’a reIntors In StateleUnite asa de Inspaimantat Incat acum, In toamna lui 1994, se ascunde (daca mai traieste). Afirmatiile lui Fred Leuchter au fost Intarite Intre timp de Institutul de Medicina Judiciara din Cracovia, si de catre specialistii Germar Rudolf si Walter Lgftl. In 1992, Curtea Suprema a Canadei a anulat cele doua condamnari nedrepte ale lui Ernst Zgndel; la cateva minute dupa aceea, reprezentantii organizatiilor evreiesti din Canada au declarat ca-i vor pune calusul In gura lui Zgndel acuzandu-l de „crima de a urI”.51

Recent, publicul mondial a descoperit cu oroare ca un criminal de razboi nazist numit John Demjanjuk Isi traieste ultimii ani din viata In Statele Unite. A fost cu promptitudine facut pachet si carat In Israel unde a fost judecat ca „Ivan cel Groaznic”, un temnicer temut de la Treblinka, care In floarea varstei era cu 6 cm. mai scund decat batranul decrepit Demjanjuk. Dar John Demjanjuk a fost identificat cu ajutorul unei cartoteci de identitate obtinute de la KGB-ul sovietic si predate procurorului israelian de catre marele nostru om de cultura si iubitor de pace si fratie Intre popoare Armand Hammer, In timpul uneia din numeroasele sale vizite la Moscova. Guvernul sovietic a Inceput Insa sa tergiverseze, n’a insistat ca Demjanjuk a fost Intr’adevar la Treblinka, si-a produs o cartoteca de identitate atat de grosolan falsificata Incat procurorul n’a mai putut-o folosi; mai mult, s’a apucat sa sustina ca n’are capete de acuzare Impotriva lui Demjanjuk. Ca si la Ngrnberg In 1945-46, acuzarea s’a bazat pe martorii oculari. Un martor ocular sustinuse sub juramant cu 40 de ani In urma ca „Ivan cel Groaznic” a fost ucis la 3 August 1943; dar acum tot sub juramant l-a identificat pe John Demjanjuk ca fiind „Ivan cel Groaznic” In viata. Don Levin, procurorul acuzarii, se pricepe la ucigasi, caci fusese membru al bandei de asasini Stern care-a exterminat femeile si copiii din satele palestiniene. In 1988 Don Levin a vizitat Statele Unite Intr’o campanie de colectare de fonduri.52

Un mit asemanator cu al „holocaustului” este cel al asasinarii a 15.000 de polonezi In padurea Katyn. Peste 4.000 de „martori oculari” au depus sub juramant In fata instantelor sovietice ca nemtii auasasinat la Katyn elita poporului polonez; ca apoi, dupa aproape o jumatate de secol, Mihail Gorbaciov Intai si apoi Boris Ieltan, sa admita cu seninatate ca nu nemtii ci sovieticii au fost asasinii celor 15.000 de polonezi. Dar ofiterii si soldatii germani executati pentru masacrul de la Katyn In aplauzele occidentului dupa un circ judiciar asemanator cu cel de la Ngrnberg raman bun morti. In 1943, Goebbels spunea lumii la radio adevarul despre masacrul de la Katyn; dar „lumea libera” prefera sa-l creada pe simpaticul tatuc Stalin. Ofiterii sovietici care au condus asasinarea celor 15.000 de ofiteri polonezi In padurea Katyn sunt: Lev Rybak, Abraham Borisovici, Pavel Bordninsky, si Chaim Feinberg. Toti fp. Poate de aceea, desi Rusia azi recunoaste ca sovietele au asasinat In masa polonezii la Katyn, evreii continua sa sustina ca e o crima de razboi fascista.53

Mass-media a fost plina de indignare anul acesta; la 10 Ianuarie 1994, Elke J?ger din Halle, de 17 ani, suferind de o isterie care-o tintuieste In fotoliu cu rotile, a povestit cum neo-nazisti tipand: „Heil Hitler! Sa gazam schilozii!” au atacat-o si i-au crestat o svastica pe fata. Luni de zile publicul german si international s’a cutremurat de oroare si desgust pentru excesele de ura ale nazistilor si neo-nazistilor, care ucid schilozii. Mass-media a omis sa informeze publicul, si nimeni n’a mai aflat, ca nici nazistii nu lichidau schilozii: planul nazistilor era doar sa nu tina In viata In mod artificial pe adultii care traiesc de multa vreme In coma In stare vegetativa, si sa nu tina In viata In mod artificial copiii nascuti cu defecte majore si ne-viabili. Iar neo-nazistii care-au atacat-o pe Elke – nu existau. In timp ce 15.000 de oameni marsaluiau In protest la Halle Impotriva „crimei de ura” facute Impotriva lui Elke, aceasta a recunoscut ca n’a atacat-o nimeni si ca si-a crestat singura pe fata svastica, In 34 de taieturi mici, superficiale, asa cum fac cei care Insceneaza atacuri. Dar despre asta mass-media n’a soptit un cuvant si oamenii au continuat sa marsaluiasca protestand Impotriva atacului asupra lui Elke si sa ceara legi si mai aspre Impotriva celor ce se Indoiesc de legenda holocaustului. Svastici crestate pe fete nu sunt un lucru rar: astfel, In Saxa-Anhalt, o fetita de14 ani si-a crestat singura pe fata o svastica si i-a acuzat pe doi tineri c’ar fi facut-o, In Noiembrie 1992. In 1993, au fost patru svastici, toate auto-crestate. La 11 zile dupa „atacul” Impotriva lui Elke, un copil turc de 11 ani din Selb, In Bavaria, s’a plans ca a fost atacat de o banda de neo-nazisti care i-au crestat o svastica pe brat: tot el se crestase singur. Ni apoi auzim de cimitire evreiesti profanate, pietre funerare rasturnate; dar nu mai auzim ca cei care le-au rasturnat – au fost Insisi proprietarii lor.54 „O stire pe care o citim in pagina 7”, scrie Romania Libera, „ne-a stupefiat. Adela Schwartz (cetateana israeliana de origine romana) a pus la cale, platind cu 2.000 de dolari plus 100.000 de lei, jefuirea sinagogii din Braila. Cei trei borfasi si ‘creierul’ loviturii au fost arestati. Odoarele sfinte (sfesnicele de argint, cele doua menore grele, Imbracamintea sulurilor Torei) au fost recuperate”.55

Toata lumea „stie” de „gazarea” celor „6 milioane de evrei” In „lagarele de exterminare” naziste. Dar nimeni nu stie de cele 5 milioane de ucrainieni reali ucisi prin Infometare de catre Stalin; de peste 50 de milioane de oameni ucisi In lagare de concentrare In Uniunea Sovietica, dupa spusele unui ziar din Rusia post-sovietica; de cele 100 de milioane de chinezi ucisi de regimul comunist In China rosie, dupa cum arata statisticile Departamentului de Stat al Statelor Unite; de cele 2 milioane de cambodieni (aproape jumatate din populatia tarii), ucisi de bandele bolsevice In Cambodia; de sutele de mii de prizonieri rusi albi si cazaci trimisi de catre englezi si americani la moarte sigura In Rusia; de milioanele de nemti care-au pierit cand au fost izgoniti din Prusia orientala si ucisi prin Infometare si In bataie, pe drum; de milioanele ucise In bataie, Infometare si tortura In Inchisorile comuniste din tarile „eliberate” de aliati In cel de-al doilea razboi mondial. Ni nimeni nu vrea sa stie de cei 250.000 de prizonieri de razboi nemti ucisi prin maltratare si Infometare de catre francezi si cei circa 750.000 de prizonieri de razboi nemti ucisi prin maltratare si Infometare de catre americani dupa predarea neconditionata a Germaniei la 8 Mai 1945. Trupele aliate victorioase i-au internat pesoldatii care s’au predat laolalta cu o parte din civili, batrani, tineri, barbati, femei, copii, In gropi de noroi Imprejmuite cu sarma ghimpata, unde i-au tinut luni de zile sub cerul liber fara mancare si fara apa de multe ori, fara ajutor medical si fara nici un fel de mijloc de viata, si i-au lasat sa moara ca mustele de foame si de infectii cauzate de conditiile oribile ale gropilor de noroi, sub privirile medicilor militari americani care adunau doar statistici despre cauza mortii, In timp ce spitalele apropiate fusesera golite de pacienti – acestia se aflau acum In Ingradirile de sarma ghimpata. James Bacque demonstreaza cu actele „legale” cum s’a pus In miscare mecanismul acestui holocaust real. El arata masluirea documentelor trupelor americane In 1945 si falsificarea cifrelor de la o saptamana la alta; arata cum la 2 iunie 1945, cei 3.878.537 de prizonieri germani au devenit dintr’o data 2.927.614, dandu-i mana libera lui Eisenhower sa asasineze circa un milion de oameni prin masura administrativa de a doza ratii de mancare si apa numai celor 2.927.614 detinuti; si arata cum de Sambata pana Luni, numarul de detinuti era micsorat mereu In fiecare saptamana, pentru a permite reducerea ratiilor de mancare si apa si Infometarea prizonierilor.56 In Statele Unite exista un surplus de alimente, dar Generalul Eisenhower invoca „criza de alimente mondiala” pentru Infometarea prizonierilor.57 Generalul Littlejohn a aratat ca erau 5.250.000 de prizonieri nemti, dar doar 3.700.000 de ratii de mancare si apa pentru ei.58

In Septembrie 1945, Generalul Eisenhower a dat ordin sa se Inaspreasca conditiile In care mureau prizonierii germani, astfel Incat ritmul mortii lor a fost accelerat. Au murit de 10 ori mai multi soldati germani In lagarele de prizonieri americane si franceze decat au murit pe campul de lupta Intre Iunie 1941 si Aprilie 1945; si Europa n’a mai vazut din Indepartate timpuri medievale oameni tinuti sa moara In conditii asa de barbare cum au fost facuti sa piara nemtii din lagarele americane si franceze. Spre deosebire de lagarul de concentrare de la Auschwitz, care fusese tot timpul vizitat de Crucea Rosie Internationala, In lagarele de prizonieri germani Generalul Eisenhowera interzis accesul Crucii Rosii.59

http://www.geocities.ws/historicalromanianstudies/panaunde.bk.htm

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: