CRONICI DIN GERULIA & STIRI FIERBINTI din TREBUCI

Noiembrie 24, 2011

Acad. Mugur Isarescu, colegul academicianului Florin Constantiniu, și prăbușirea României

Filed under: Uncategorized — mihaibeltechi @ 4:37 am

Români, treziti-va! Intr-o lume bezmetică, aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul României!

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: “Au avut hărţile geologice ale statului român”,

ne-a spus dr. ing. Florea Neagu

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.

“Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate.Oficial s-a spus că sunt epuizate”,

a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în “patrulaterul aurului”.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment.Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.

250 de tone, doar la Roşia Montană

Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resourcesla Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, unzăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate … Cum?

«Încă este mult aur în subteran»

“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea,informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”,

ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima hartă a «bogăţiilor» româneşti datează din 1925

În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant.

Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe “profile”, adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje “Geofizica”, în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.

Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că

preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari…

Privatizarea rezervelor este ţinută «la secret»

Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns:

“Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”.

 Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: “Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României”.

Datorie externă, 92,1 miliarde €

În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu patru luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.

Record pentru preţul aurului

Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie

(n.r.-unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua,

metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.

Dezvăluiri Libertatea

Secretele zăcămintelor de aur, vândute pe 10.000 de dolari

22 Aprilie 2011

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dezvaluiri-libertatea-secretele-zacamintelor-de-aur-vandute-pe-10-000-de-dolari-332016.html

============================

Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur

======================

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. “Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte.Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci în lume

“Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic”,

ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

«Ţara noastră primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

“Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”,

ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.

Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Avem-6-000-de-tone-de-aur-adica-250-de-miliarde-de-euro-364785.html

 

Post scriptum. Periodic, domnul academician Florin Constantiniu ne pune în față oglinda pentru a vedea cu ochii noștri în ce hal am ajuns. Este neiertător domnul academician cu defectele și tarele poporului român. Ca în vechiul adagiu qui bene amat, bene castigat! Este însă evident pentru oricine rolul malefic și decisiv jucat de Mugur Isărescu în prăbușirea Țării și a Poporului sub toate aspectele. Mai sunt câteva nume pe care nu le poți evita când faci inventarul trădătorilor de Neam. Întrebare pentru dl istoric și academician Florin Constantiniu: în afara poporului român, luat la grămadă, nu există și vinovați care pot fi identificați în persoană? Nu cumva unul dintre ei este și academicianul Mugur Isărescu, coleg de cupolă cu domnul Constantiniu?! Există vreun text al marelui istoric în care este pomenit Mugur Isărescu și alții, eiusdem farinae, cu acuzațiile pe care le merită?! După știința mea domnul Constantiniu evită să dea nume, numele vinovaților, și o ține una și bună, că poporul român este vinovat, fiii de țărani, niște neamuri proaste, care s-au simțit liberi la furat după 1990 și n-au scăpat ocazia… Dar poate că mă înșel! Drept care mă adresez cititorilor acestui site, poate mă ajută ei să găsesc textele în care domnul academician Constantiniu îi pune la punct pe alde Isărescu, Emil Constantinescu, Băsescu, Iliescu etc! Le pune oglinda în fața ochilor, neiertător și lucid, așa cum ne-o pune nouă, românilor anonimi și vinovați de tot dezastrul!

http://www.ioncoja.ro/2011/11/acad-mugur-isarescu-colegul-academicianului-florin-constantiniu-si-prabusirea-romaniei/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+ioncoja+%28Ion+Coja%29

Anunțuri

1 comentariu »

  1. „. Agresiuni conjugate
    3.1 Roşia Montană: devastarea peisajului, distrugerea siturilor arheologice, distrugerea fondului
    construit istoric
    Roşia Montană este unul dintre cele mai expresive şi mai cunoscute situri istorice din România,
    principalul centru minier de exploatare a aurului din Munţii Apuseni, cunoscut în Antichitatea romană
    sub numele de Alburnus Major, denumire transmisă de celebrele tăbliţe cerate descoperite în galeriile
    romane.
    Situl, cu valoare de peisaj cultural, cuprinde 43 de monumente istorice clasate, la care se adaugă
    numeroase alte zone arheologice, investigate sau doar reperate, ansambluri arhitectural-urbanistice,
    construcţii izolate, lucrări tehnice complementare mineritului tradiţional şi două monumente ale naturii.
    Locuinţe şi gospodării tradiţionale, biserici valoroase, monumente votive, comemorative sau
    funerare jalonează peisajul întregului sit. Aşezarea actuală însumează un fond construit compus din
    clădiri ridicate între sfârşitul secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XIX-lea, pe o structură
    conturată încă din secolul XVII-lea.
    Roşia Montană, jud. Alba
    Forma trapezoidală a celor 7 km de galerii săpate cu dalta este în sine spectaculoasă, nefiind
    întâlnită altundeva în Imperiul Roman. S-au descoperit galerii de aerisire, de asistenţă, de evacuare a
    apei, planuri înclinate cu trepte săpate în stîncă, camere cu stâlpi şi puţuri, abataje boltite etc. S-au păstrat în interiorul lor vestigii ale sistemului de exploatare antic, unele aproape intacte. Roşia Montană păstrează galerii medievale mai modeste, dar la fel de importante pentru memoria istorică, faima „vestitei mine de la Roşia” fiind imortalizată în gravuri de epocă. Se păstrează elementele exploatării miniere moderne, preindustriale şi industriale, cu reţele trasate regulat, lacuri de acumulare, canale de
    dirijare a apei etc, precum şi vestigiile arheologice de suprafaţă care însumează vaste necropole, monumente funerare de excepţie, edificii sacre, edificii publice cu hypocaust etc.
    Galerie romană, com. Roşia Montană, jud. Alba
    Roşia Montană este supusă astăzi unei ameninţări grave: reluarea la o scară mult mai mare a exploatării miniere de suprafaţă, prin cianure.
    Situaţia Roşiei Montane exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securităţii naţionale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural), în numele unei investiţii economice prezentate ca unica variantă pentru o dezvoltare durabilă.
    Demararea proiectului de exploatare a aurului, deocamdată suspendat, ar atrage după sine:
    – distrugerea în totalitate a patrimoniului arheologic şi istoric, reprezentând argumente
    fundamentale ale istoriei şi identităţii naţionale;
    – anularea mărturiilor diversităţii culturale şi a dreptului la memorie;
    – o gravă atingere, pe termen lung, adusă mediului natural, precum şi pericolul unei catastrofe
    ecologice de proporţii;
    – distrugerea coeziunii sociale;
    – anularea perspectivelor de ecologizare a zonei, într-un viitor previzibil şi a dezvoltării
    durabile a acesteia;
    – distrugerea ireversibilă a unui peisaj cultural de prim ordin pentru România şi pentru
    patrimoniul cultural şi natural european.36
    Exploatare minieră de suprafaţă, com. Roşia Montană, jud. Alba
    Un caz special îl reprezintă abandonarea şi distrugerea intenţionată a imobilelor din Roşia
    Montană, unde, în ultimii ani, au dispărut peste 100 case, exemple de arhitectură rurală de certă valoare.”

    Extras din raportul Patrimoniul construit şi natural al României în pericol
    Măsuri prioritare de protecţie
    O ilustrare a stării de fapt –
    Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale(http://patr.presidency.ro/upload/Masuri_Prioritare_16_septembrie.pdf)

    Comentariu de brindusa — Noiembrie 24, 2011 @ 5:14 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: